miercuri, 25 decembrie 2013

BÂRLADUL ODINIOARĂ

     
PE CÂND BÂRLADUL ERA ORAŞ EUROPEAN








  



 





  
 






 
 

 






Ilustrată trimisă de marele folclorist Simion Kirilieanu
mamei sale la Holda Broşteni (Neamţ.
Se pare că în fotografie a pozat chiar ilustrul folclorist.

 Cele mai multe imagini la început de secol XX le datorăm celui mai prolific editor local de cărţi poştale ilustrate
Nicolai A. Petroff.


duminică, 22 decembrie 2013

suport lumanare om de zapada

suport lumanare om de zapada din lemn de visin finisat cu ulei de in,dupa o idee preluata de la Cristi Savelea http://confusionwood.blogspot.ro/

De sfintele Sarbatori sa deschidem usa pentru oaspeti dragi, si inima pentru speranta bucurie si lumina. Sa fim mai buni si sa privim inainte cu incredere, stiind ca daca avem credinta, drumul din fata noastra va fi presarat cu impliniri.
CRACIUN FERICIT!









joi, 19 decembrie 2013

Un tezaur vechi de 7.000 de ani

Un tezaur vechi de 7.000 ani, descoperit in satul iesean Isaiia, a fost sistematic ignorat, timp de aproape 10 ani, de trei Guverne care s-au perindat la conducerea tarii. In tot acest timp, Ministerul Culturii si Cultelor nu a alocat nici un fel de fonduri pentru continuarea lucrarilor arheologice in acest sit.
Doar printr-o donatie privata a dr. Romeo Dumitrescu s-a reusit continuarea sapaturilor sistematice in sit, incepute in 1996, si descoperirea tezaurului, doi ani mai tarziu. Ignorat de autoritatile romane, tezaurul prezinta mare interes pentru straini, astfel incat statuetele descoperite vor fi expuse la o expozitie in Elvetia dupa care, din toamna, vor putea fi admirate de europeni la Bruxelles. Insa, din lipsa banilor, cu greu se mai poate continua activitatea in sit. Doar “Soborul zeitelor” descoperit la Poduri, din Bacau, si statuetele de la Sabatinovka, din Ucraina, pot rivaliza cu frumusetea obiectelor de cult de la Isaiia . “Este o descoperire rara care atesta o religie unitara la nivelul populatiilor eneolitice ce erau raspandite sub paralela de 40 de grade, legate de cultul fertilitatii”, a aratat prof. univ. dr. Nicolae Ursulescu. O intoarcere in timp, cu aproape 5.000 de ani inainte de Hristos, in spatiile peste care aveau sa prinda viata iesenii, pare a fi aproape imposibila si pentru imaginatie.
Tezaurul de la Isaiia, din comuna ieseana Raducaneni, format din 21 de statuete feminine, 21 de obiecte de cult stilizate ca falusuri, la fiecare fiind adaugat un cap mobil, 13 scaunele si 42 de margele, toate descoperite in acelasi vas, suscita si acum interesul cercetatorilor Tezaurul de la Isaiia, vechi de 7.000 de ani, descoperit in urma cu 10 ani, este sistematic ignorat de catre Ministerul Culturii si Cultelor (MCC), care nu a alocat nici un fel de fonduri pentru continuarea lucrarilor arheologice in acest sit. Putini stiu ca judetul Iasi se poate mandri ca detine in patrimoniu artefacte ale culturii eneolitice, vechi de aproape 7.000 de ani, care nu sunt intalnite, sub aceasta forma, decat la Poduri, Bacau si in Ucraina. Totodata, MCC, prin ministrul Adrian Iorgulescu, nu a prevazut nici un fel de investitii pentru amenajarea sitului a carui valoare este comparabila doar cu cele din Bacau, unde a fost descoperit “Soborul zeitelor” si cu statuetele de la Sabatinovka, din Ucraina. “Este o descoperire rara care atesta o religie unitara la nivelul populatiilor eneolitice ce erau raspandite sub paralela de 40 de grade, legate de cultul fertilitatii”, a aratat prof. univ. dr. Nicolae Ursulescu.
Cu toate acestea, lucrarile pe situl arheologic merg greu, din lipsa unor finantari constante. Mai mult, descoperirile de la Isaiia nu s-au rezumat la aflarea acestui tezaur ce dovedeste popularea acestui tinuturi inca de acum 7.000 de ani. Au fost descoperite in acest ansamblu si alte vestigii alte trecutului, situl fiind baza unui material extrem de pretios pentru intelegerea eneoliticului si, in fond, a civilizatiilor ce au urmat. In aceasta vara, tezaurul de la Isaiia va reprezenta Romania la o expozitie in Elvetia dupa care, din toamna, va putea fi admirat de europeni la Bruxelles. Descoperirea Arheologii cu adevarat indragostiti de ceea ce fac isi doresc toata viata sa descopere ceva care sa schimbe datele istorice sau sa le imbunatateasca radical. Acest lucru s-a petrecut, pe neasteptate, intr-un laborator al departamentului de arheologie al Facultatii de istorie din cadrul Universitatii Al. I. Cuza Iasi, in urma cu cativa ani. De atunci, descoperirea Panteonului zeitelor fertilitatii constituie o parte esentiala a patrimoniului arheologic descoperit pe meleaguri iesene. Cei prezenti la actiunea de cercetare a artefactelor aduse de pe situl de la Isaiia au privit cu stupoare cum, ca dintr-o cutie a Pandorei, ieseau pe rand, dintr-un vas de lut, una dupa alta mai multe statuete din lut ars la rosu. Tezaurul este format din 21 de statuete feminine, 21 de obiecte de cult stilizate ca falusuri, la fiecare fiind adaugat un cap mobil, 13 scaunele si 42 de margele, toate descoperite in acelasi vas, si suscita si acum interesul cercetatorilor.


Toate acestea au o vechime de aproape 7.000 de ani, din vremea eneoliticului, iar faptul ca au fost descoperite in Balta Popii, cum este numit situl arheologic de la Isaiia, din comuna Raducaneni, judetul Iasi, atesta ca si pe aceste meleaguri au fost asezari umane. Soborul Zeitelor Mai mult, descoperirea de la Isaiia aduce noi elemente despre felul in care traiau eneoliticii, cum se organizau, fapt care a starnit si interesul cercetatorilor europeni. Daca aceste date sunt puse in legatura cu descoperirile similare de la Poduri, din Bacau si Sabatinovka, Ucraina, unde a fost semnalat acelasi numar de stilizari feminine si falice, se poate vorbi de un sistem magico-religios unitar si pe aceasta intindere de la est de Carpati. Eneoliticii sau Precucutenienii, aflati in tranzitia de la neolitic, caracteristica fiind folosirea pietrei si a agriculturii primitive catre epoca bronzului, au lasat cateva urme dintre care unele sunt greu de descifrat. “Descoperirea de la Isaiia, coroborata cu cele de la Poduri si Sabatinovka, a demonstrat ca populatiile din perioada eneolitica aveau un sistem religios unitar, cu idei de baza care se repetau. Una din aceste idei esentiale a populatiilor eneolitice a fost urmarea celor doua elemente fundamentale ale lumii, pamantul si cerul. Cultul uranian, reprezentand cerul, respectiv cultul htonic, reprezentand pamantul, au avut un rol capital in aceste culturi. In primul rand, aceasta religie era una a reproducerii si perpetuarii vietii, avand ca model de inspiratie cerul si pamantul. Descoperirea de la Isaiia este una capitala pentru arheologii romani dar si europeni, deoarece aduce informatii pretioase despre eneolitic. Pe de alta parte, putem vorbi de o magie a numerelor, pornind de la cifra sacra sapte si numarul 21, care ar fi numarul puterii divinitatii”, a marcat prof. univ. dr. Nicolae Ursulescu, care s-a ocupat indeaproape de studierea acestui tezaur si conservarea sa. Complexitatea tezaurului Statuetele feminine, in numar de 21, au particularitati care dovedesc ca acum 7.000 de ani, populatiile eneolitice ce traiau in zona peste care aveau sa apara asezarile din ziua de astazi ale Iasilor au recurs la primele abstractizari. Nu sunt doua statuete identice, nici ca stilizare, nici ca dimensiune. Cea mai mare are aproape 9 centimetri. Dupa cum le-a impartit prof. Ursulescu, aceasta, alaturi de alte trei, constituie categoria zeitatilor care au picioarele desfacute. Zona inghinala este marcata cu doua unghiuri paralele. Sanii sunt inversati, adica fata de altele care au sanii in relief, la aceasta este doar o rotunjire in interiorul bustului. Gura, nasul, ochii, ombilicul se pot observa foarte bine. Un alt grup, de sapte statuete, sunt cele cu sani. Unele dintre acestea au triunghiul inghinal inserat cu puncte. Al treilea grup este cel al statuetelor feminine fara sani, dar cu picioarele separate. Cum imaginau eneoliticii o zeitate Statueta cu numarul trei, inalta de aproape opt centimetri, se distinge net de celelalte. Zona sacrofesiera este exagerat de evidentiata, bustul este subtire, abdomenul plat, iar capul foarte mic. Aceasta are marcata zona inghinala printr-un triunghi, cu un singur punct in aceasta delimitare si un altul deasupra, reprezentand buricul. Sanii lipsesc. Picioarele sunt despartite pana in zona vaginala, iar fesele sunt separate printr-un santulet. Pe spate are incizat semnul tridentului, element neintalnit la celelalte, trei liniute paralele care sunt oprite de una oblica. In partea unde ar fi fost pieptul, sunt incizate doua liniute. Gura este sugerata printr-o taietura oblica, ochii scobiti, iar nasul perpendicular, putin reliefat. Pretioasele informatii despre tezaurul de la Isaiia si celelalte descoperiri din situl de la Balta Popii au fost publicate la Casa Editoriala Demiurg, cu titlul “Religie si magie la est de Carpati acum 7.000 de ani. Tezaurul cu obiecte de cult de la Isaiia”, volum scris de prof. univ. dr Ursulescu in colaborare cu Felix Tencaru.



 Adorarea femeii Idoli, cultura Cucuteni Femeia, ca matrice a vietii, a ocupat inca din cultura eneolitica (4200-3600 inainte de Hristos) un loc foarte important. Ea era suprareprezentata (prin steatopigie) in zona vaginala si fesiera, in comparatie cu bustul si capul, pe motiv ca importanta era fertilitatea acesteia. Acest aspect esential, de steatopigie, atunci cand e vorba de primele reprezentari feminine, ce presupune depunerea din belsug a grasimilor in regiunea sacrofesiera (inghinala), caracteristica femeilor, sta la baza reprezentarilor zeitelor din acest Panteon. “Cele 21 de statuete pot fi considerate Panteonul zeitelor lumii eneolitice care a precedat cultura Cucuteni. Totodata, acestea pot fi considerate ipostaze ale marii Zeite”, a continuat prof. univ. dr. Ursulescu, care si-a daruit multi ani pentru cercetarea acestui tezaur dupa ce, in 1992, Vicu Merlan, pe atunci student, a descoperit situl Isaiia. Cultul falic



 Daca zeitele fertilitatii au cea mai mare insemnatate in aceasta cultura, totusi, nu lipsesc nici principiile masculine. Reprezentarile stilizate ale falusului au rolul de a completa ritualul Marii Zeite. In ansamblu sunt 21 de conuri care, prin atasarea unor bilute cu ajutorul unor bete, dau impresia unor falusuri bine stilizate. “In acelasi vas de lut au fost descoperite si 21 de conuri mici, tot din lut. Acestea erau strapunse la varf. Cum am gasit si 61 de margele intregi si alte cateva bucati care, reconstituite, intregeau numarul margelelor la 63, dintre care doar 21 de bilute erau partial perforate, am spus ca pot fi compuse cu conurile. Intr-adevar, prin intermediul unui fir subtire de lemn, am unit bilutele cu conurile, iar ceea ce a rezultat a fost redarea unor forme falice stilizate. Vedeti, sunt 21 astfel de forme falice, tot atatea cate statuete feminine sunt in tezaur. Acest tip de reprezentari falice cu cap mobil a fost gasit si in culturile eneolitice din alte regiuni europene”, a mai descris prof. univ. dr. Ursulescu. Zeita copilas Dupa cum a botezat-o profesorul Ursulescu, copilasul, cea mai mica zeitate feminina din Panteonul de 21 de reprezentari feminine, ar fi inceputul si totodata incheierea unui ciclu al vietii. La randul ei, zeita copil are bine reprezentata zona sacrofesiera. Acest copilas-fetita are marcate ombilicul si zona inghinala printr-un singur unghi.


 Cum este foarte bine conservata, pe statueta se poate observa cum au fost trasate capul, ochii si un nas ascutit. Gura lipseste. Micuta zeitate nu depaseste 2 centimetri in inaltime. Jiltul zeitatilor Si zeii stateau pe scaun. Din cele 13 scaunele din lut descoperite in ulcior, doar unul singur are marcate urmele de care erau prinse picioarele, restul erau asezate direct pe altarul ritualic. Probabil era destinat Zeitei copil, deoarece este unul dintre cele mai mici scaunele. Din acestea, alte doua sunt remarcabile prin inciziile pe care, acum sapte milenii, le-au realizat acei oameni din cultura eneolitica. Unul dintre aceste scaunele, din pasta galbena cu amestec de nisip, cu o inaltime de 2,5 cm, are trasata o serie de incizii, imitand spirala, aspect ce denota ca reprezentarile eneoliticilor aveau incrementata dualitatea principiilor feminine si masculine, adica a vietii sau poate a soarelui. Ciudat, pe spate sunt marcate cateva linii ce nu par fi la intamplare, dintre care doua formeaza un X, iar altele un V. Mai este un scaunel, de dimensiune mijlocie, inalt de 2,4 cm, conservat perfect.


 Acesta prezinta o silueta umana, din trei linii. Scaunelele au spatar, iar fundul este plat, la unele modelarea fiind foarte atenta. Magia numerelor “Stim ca numarul sase reprezinta normalitatea, iar sapte zona Divinitatilor. In ansamblul de la Isaiia, putem dezvolta si o teza conform careia ar fi vorba de o magie a numerelor. Dar, sunt deschis si la alte interpretari. Cum numarul statuetelor feminine este de 21, putem spune ca este vorba despre o multiplicare a cifrei sapte cu cifra trei, simbol al triunghiului. Numarul 21 este insemnarea atotputernicii divinitati”, a aratat prof. Ursulescu, al carui aport in cunoasterea tezaurului si in randul specialistilor straini este foarte important. sursa: http://www.bzi.ro

duminică, 29 septembrie 2013

veioza handmade

       


Nu am mai postat pe blog de aproape un an,am fost putin ocupat,dar acum vin cu un proiect nou si sper sa fie mai multe de acum.

Am taiat de curand un visin care era uscat si am decis sa ii dau diferite intrebuintari lemnului rezultat.

O bucata de creanga rotunda cu diametrul de  5 cm a devenit bratul veiozei,iar o "felie " dintr-un trunchi de agud este baza(talpa) acesteia.




Bratul l-am prins in strung  pe excentric si vedeti si voi cum a iesit.Apoi am dat gaurile pentru cablu si pentru intrerupator.
Pasul urmator a fost lipirea cu silicon a crengutelor, lacuirea si apoi montajul final si cam asa a iesit.